banner liberdade
Istória badakNOTÍSIA IMPORTANTE / HEADLINE NEWS

IKS Kera Sakti hanesan orasaun universu nian

95
×

IKS Kera Sakti hanesan orasaun universu nian

Share this article
Geovania Miranda Lopes Pinto, parte loos, durante treinu tinan kotuk. (ABC News: Vonia Vieira)
Geovania Miranda Lopes Pinto, parte loos, durante treinu tinan kotuk. (ABC News: Vonia Vieira)

ISTORIA BADAK, (LIBERDADETL.com) — Iha rai ne’ebé koñesidu nu’udar rai lulik, Timor Leste—rai ne’ebé bei’ala sira konsidera nu’udar lulik—movimentu, liafuan, kultura, no fiar hotu-hotu ne’ebé iha signifikadu espirituál ne’ebé kle’an. Iha ne’e, arte marsiál nu’udar abilidade defensivu ka ofensivu, no mós parte ida hosi armonia entre ema, natureza, no kbi’it divinu. Ida-ne’e mak fundamentu ba Organizasaun IKS Kera Sakti nia ezisténsia iha Timor-Leste: organizasaun silat ida ne’ebé haree movimentu nu’udar espresaun ba orasaun nian, no prátika ne’ebé iha nu’udar peregrinasaun interiór ida.

Ho eransa ida hosi téknika Indonéziu distintivu, IKS Kera Sakti eziste nu’udar treinu fíziku maibé mós oferese dalan ida ba submisaun, sinseridade, no uniaun klamar nian ho universu. Iha treinadór no funu-na’in foin-sa’e Timor-Leste nia liman, IKS sai nu’udar espasu ida ne’ebé kultura lokál, valór espirituál Katóliku, no hanorin morál ssilat nian ne’ebé buras hamutuk—forma indivídu foun ne’ebé haraik-an, fiel, no responsavel ba sira-nia komunidade.

Tuir istória, IKS. PI Kera Sakti harii iha loron 15 fulan-Janeiru tinan 1980, iha Jl. Merpati No. 10, Aldeia Nambangan Lor, Suku Mangunharjo, Sidade Madiun. Antes ne’e, nia naran orijinál maka IKS. PI, signifika “Putera Indonézia”. Maibé, bainhira formasaun ne’e hahú dezenvolve, fó naran adisionál “Kera Sakti” tanba komunidade no estudante sira hatene liu kona-ba formasaun ne’e nia téknika, espesífikamente nia “kera” (Lekirauk) duké nia naran loloos. Tanba ne’e, atu fasilita identifikasaun no indireitamente hasa’e formasaun nia reputasaun, tau naran IKS. PI Kera Sakti ne’ebé hetan adosaun.

Fuan leal, dalan fíziku no espiritual PSHT iha Timor-Leste

Organizasaun ne’e nia fundadór no profesór mak matebian R. Totong Kiemdarto, moris iha loron 20 fulan-Outubru tinan 1953, iha Madiun. Mestre hanorin arte marsiál no espiritualidade hodi hametin bem-estar fíziku no espirituál estudante sira-nian, aliña ho objetivu dezenvolvimentu nasionál.

Iha sosiedade Timor-Leste, ne’ebé tane aas valór kulturál no espirituál, organizasaun arte marsiál serve nu’udar kampu treinu fíziku, plataforma ba dezenvolvimentu karakter no fiar. Organizasaun ida ne’ebé destaka iha kna’ar duplu ne’e mak Organizasaun Familiar Kera Sakti (IKS Kera Sakti). Organizasaun ne’e sai fatin atu aprende auto-defeza téknika, nune’e mós sai laboratóriu morál, iha-ne’ebé ninia membru sira aprende atu rekoñese sira-nia an loloos, interpreta orasaun, no sente Maromak nia prezensa iha moris loron-loron nian.

Organizasaun ne’e introdús uluk iha Baucau no munisípiu balun, hakarak kuda filozofia silat nu’udar dalan moris nian. IKS Kera Sakti nia entrada mai Timor-Leste labele haketak hosi laloran kulturál pós-integrasaun, iha-ne’ebé komunidade lokál hahú loke-an ba patrimóniu arte-marsiál tradisionál hosi rai-li’ur, enkuantu adapta nafatin ba valór lokál no espiritualidade katólika ne’ebé dominante.

IKS Kera Sakti koñesidu ho nia estilu arte marsiál ne’ebé úniku, fleksivel, tátiku, no iha tendénsia atu konfunde adversáriu.

Formasaun iha Timor-Leste foka liu ba adaptasaun ba kondisaun kampu, integra valor lokal no disiplina komunitaria. Formadór IKS iha Timor-Leste mós hetan formasaun espirituál no pedagójiku atu nune’e kada sesaun formasaun ba fortalesimentu fíziku.

Karakterístika distintiva liu hosi IKS Kera Sakti maka ninia apego ba valór espirituál. Sesaun formasaun hahú no remata ho orasaun, normalmente iha forma atu hanoin ba Maromak, ka orasaun entre relijiaun, ne’ebé apropriadu ba kontestu lokál Timor-Leste nian. Iha fiar Katóliku nian, instrutór balu inkorpora mós orasaun Ami Aman no Ave Maria nu’udar parte ida hosi sira nia ezersísiu reflesaun nian.

Meditasaun maka parte sentrál ida husi IKS, ne’ebé koñesidu hanesan “rituál interiór”—kontemplasaun ida ne’ebé halibur isin, klamar, no natureza. Tuir IKS nia haree, auto-defeza loloos maka kona-ba kontrola ego, la’ós halakon adversáriu ida.

Sae sintu, hasae kadeira— Xanana vs Taur: Polítika rua kontráriu kona-ba arte marsiais

Partisipa iha IKS halo membru sira atu forte iha fíziku no hakbesik ba Maromak. Ida-ne’e tanba filozofia sentrál IKS nian atividade hotu maka hahú orasaun ida, sai símbolu ba luta hasoru hakarak aat, no vitória loloos mosu bainhira ema ida bele ultrapasa tentasaun hosi nia-an rasik.

Iha Timor-Leste, IKS Kera Sakti ninia filozofia mak atu eduka jerasaun foin-sa’e sira atu sai dixiplinadu, haraik-an, no metin iha sira-nia emosaun. Organizasaun ida-ne’e partisipa iha atividade komunitária oioin: servisu sosiál, limpeza ambientál, seguransa kostumeiru, no formasaun kona-ba defeza no pás nasionál.

Líder joven barak, tantu iha eskola no governu lokál, nu’udar antigu alunu hosi organizasaun ida-ne’e. Sira rekoñese katak valór espirituál no morál ne’ebé kuda iha IKS ajuda ona sira atu evita violénsia iha dalan, droga, no konflitu sosiál ne’ebé maka sei prevalente iha sosiedade pós-konflitu nian.

IKS Kera Sakti nu’udar organizasaun arte marsiál ida; ida-ne’e maka dalan moris nian ne’ebé halibur forsa fízika ho profundidade espirituál. organizasaun ne’e dezenvolve sai espasu alternativu ida ba edukasaun karáter, fatin ida ne’ebé hakbesik ba Maromak liuhosi arte marsiais, no harohan espresa liuhosi atividade loron-loron nia ne’ebé armonia.

IKS nia prezensa maka refreskante ida: lembransa ida katak iha atividade arte marsiál nian, Maromak sempre prezente.

IKS Kera Sakti iha Timor-Leste hanesan organizasaun ida ne’ebé fó formasaun atu hamriik metin lahó arogánsia, ataka lahó vingansa, no reza nonook. Ida-ne’e hanorin oinsá atu manán ita-nia an rasik—hakarak, emosaun, no ego.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Content is protected !!